Noile coduri

Bunt Hosting

Codul Jurisdictiunei de Prize Maritime

Ministerul de Razboi


Codul Jurisdictiunei de Prize Maritime al Romaniei

din 30/12/1917
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 236 din 04/01/1918




CAPITOLUL I
Despre vase si despre nationalitatea lor

Art. 1. - Se numesc vase de comert toate corpurile plutitoare de orice natura inscrise in registrele marinei de comert a diferitelor State.
Se numesc vase de rasboi toate corpurile plutitoare de orice natura inscrise in registrele marinei de rasboi a diferitelor State.
Art. 2. - Dispozitiunile de mai jos se aplica numai vaselor de comert si incarcaturilor lor, afara de exceptiunile prevazute anume.
Pontoanele, slepurile facind oficiu de pontoane, dragele, elevatoarele plutitoare si in general toate corpurile plutitoare neinscrise in listele marinelor de rasboi, si cari fie prin constructia, fie prin destinatiunea lor nu fac transporturi, sunt totusi supuse vizitei maritime; ele pot fi si capturate in cazurile de frauda, de rebeliune, de asistenta ostila si de violare de blocus.
Art. 3. - Nationalitatea vasului este determinata de pavilionul pe care vasul e in drept de a'l purta. Dreptul de a purta un anumit pavilion rezulta din documentele numite hartii de bord, pe cari orice vas trebueste sa le aiba neaparat la bordul sau in cursul oricarei calatorii.
Numarul, forma si cuprinsul acestor documente este stabilit de legislatiunea fiecarei tari.
Caracterul vasului se determina conform regulelor cuprinse in capitolul V.
Art. 4. - Vasele gasite calatorind fara hartii de bord sau cu hartiile de bord in neregula sunt supuse sanctiunilor prevazute prin art. 51, afara numai daca cei interesati nu vor dovedi in fata instantelor competinte ca lipsa sau neregula acelor documente se datoreste unor cauze de forta majora bine constatata, de care dansii nu pot fi facuti raspunzatori.
Art. 5. - Fac parte din vas si nu pot fi despartite de el: imbarcatiunile, uneltele, instrumentele, armele, munitiile, proviziunile si in general toate lucrurile destinate uzului sau permanent, chiar cand ar fi fost oarecare timp separate de vas. (Codul comercial art. 490).
Art. 6. - Un vas poate apartine unei sau mai multor persoane; proprietarii vaselor pot fi persoane fizice sau persoane morale (Statul, societatile, asociatiunile, etc.).

CAPITOLUL II
Despre incarcatura

Art. 7. - Marfurile pot fi incarcate sau numai depozitate pe vase. Dispozitiunile de mai jos se aplica numai marfurilor cari se gasesc incarcate pe vase.
Marfurile sunt depozitate pe vas cand au fost instalate pe un corp plutitor numai spre conservare, sau spre intrepozitare cand vasul a fost declarat intrepozit nominal. Marfurile depozitate pe vase sunt considerate ca aflandu-se pe uscat.
Marfurile sunt incarcate pe vas cand au fost primite de capitanul sau de patronul unui corp plutitor si instalate pe bord in scopul de a fi transportate cu acel vas aiurea in cursul unei singure calatorii. Marfurile astfel incarcate se numesc incarcatura sau povara si sunt considerate ca plutind pe apa.
Art. 8. - Marfurile numai depozitate pe un corp plutitor nu sunt incarcatura chiar atunci cand pentru acele marfuri s'ar fi liberat gresit polite de incarcare (conesamente) in loc de adeverinte de primire in depozit. De asemenea nu sunt incarcatura in conditiunile stabilite de art. 42 alin. II, bunurile, neavand caracter de marfa, cari fiind proprietate particulara, slujesc la intrebuintarea unei persoane determinate.
Art. 9. - Primirea efectiva si instalarea incarcaturei pe vas in vederea transportului ei, se constata si se dovedeste prin liberarea de catre cei in drept (capitanul, incarcatorul, chiriasul vasului, etc.), a politelor de incarcare (conesamente), si cand legea pavilionului o cere, prin inscrierea elementelor conesamentului in jurnalul de incarcare sau manualul de bord al vasului (codul comercial 510, 511, 569, 571, 573).
Capitanul este personal raspunzator fata de captor de toate marfurile cu al caror transport s'a insarcinat.
In cazul cand capitanul, patronul sau inlocuitorii lor nu vor putea infatisa toate marfurile inscrise in conesamente sau in celelalte documente ale vasului, ei vor raspunde cu averea lor pentru marfurile ce ar lipsi, afara de cazurile de forta majora bine constatata. In caz de insolvabilitate se va retine vasul pana la plata sumei datorite, iar de se va constata frauda, li se vor aplica dispozitiunile articolului 44.
Art. 10. - Incarcatura poate apartine unui singur sau mai multor proprietari. Proprietarii, expeditorii si destinatarii pot fi persoane fizice sau persoane morale.
Art. 11. - Faptul expeditiunei, locul plecarei si acel al destinatiunei, numele expeditorului si al destinatarului etc., se constata din conesamentele emise cari, cand sunt conforme cu prescriptiunile legilor respective, au puterea probanta ce li se confera prin acele legi, afara de cazurile pentru cari s'a dispus altfel (codul comercial 565, 568).
Art. 12. - Marfurile cari pot servi direct sau indirect la ducerea rasboiului, poarta, cand indeplinesc anumite conditiuni, denumirea de contrabanda de rasboi.
Celelalte marfuri cari nu slujesc nici direct nici indirect la ducerea rasboiului, poarta atat timp cat n'au fost declarate contrabanda de rasboi, denumirea de marfuri inocente.

CAPITOLUL III
Despre captura

Art. 13. - Actiunea prin care autoritatile unei Puteri beligerante pun in timp de rasboi, in vederea unei confiscari, stapanire pe un vas de comert sau pe incarcatura lui, se numeste captura. Vasele sau partile de vase, incarcaturile sau partile de incarcaturi capturate se numesc prize maritime.
Capturile savarsite in virtutea articolului 60 al legei pentru organizarea marinei comerciale nu cad sub prevederile decretului de fata.
Art. 14. - Afara de exceptiunile prevazute de aliniatul II al articolului 2, numai corpurile plutitoare inscrise in registrele marinei comerciale a diferitelor State si numai marfurile gasite incarcate pe ele sunt susceptibile a fi capturate. Corpurile plutitoare inscrise in registrele marinelor de rasboi straine precum si vasele de comert transformate in vase de rasboi cari indeplinesc conditiunile conventiunei VII dela Haga nu sunt susceptibile a fi capturate; cand astfel de vase cad in stapanirea inamicului, ele devin prada de rasboi.
Art. 15. - Captura este un fapt de rasboi. Dreptul de a savarsi capturi se naste pentru beligeranti in momentul declararei rasboiului, sau in lipsa unei declaratiuni de rasboi in momentul inceperii starei de rasboi, si se suspenda sau se stinge in momentul incetarei conventionale a ostilitatilor fie prin armistitiu, afara de clauza contrara, fie prin incheiere de pace. Orice captura operata inainte de inceperea rasboiului cu Statul respectiv, in timpul armistitiului, sau dupa incetarea conventionala a ostilitatilor este nula si obliga pe captor la despagubiri catre cei vatamati. Constatarea nulitatii se va face de instantele de prize maritime; cererile de despagubiri se vor adresa instantelor de drept comun si se vor sustine ca orice reclamatiune similara.
Art. 16. - Captura este o masura provizorie de siguranta si de conservare si nu confera prin ea insasi Statului captor nici un drept de proprietate asupra vasului sau a incarcaturei capturate. Numai judecata definitiva a instantelor competente hotaraste daca lucrul capturat urmeaza sau nu a trece in proprietatea Statului captor.
Art. 17. - Captura se face in numele si pentru contul Statului roman.
Cereri privitoare la acordarea de parti de prize nu vor fi primite.
Art. 18. - Pana la dovada contrara orice captura este privita ca legal si bine facuta; indatorirea de a dovedi contrarul cade in sarcina celor interesati, afara de cazurile de calcare a dispozitiunilor decretului de fata.
Art. 19. - Captura cuprinde doua operatiuni distincte si independente una de alta:
1. Vizita maritima, adica cercetarea amanuntita a hartiilor de bord ale vasului, si in caz de necesitate si a incarcaturei sau a interiorului vasului.
2. Cand rezultatul vizitei este nefavorabil, urmeaza captura insasi, adica instiintarea facuta capitanului sau patronului vasului ori inlocuitorilor lor ca vasul sau incarcatura ori anumite parti din vas sau din incarcatura sunt capturate, si luarea in stapinire a acelui vas, afara de cazul prevazut prin art. 30.
Art. 20. - Afara de vasele de orice natura inscrise in registrele marinelor de rasboi, nici un corp plutitor nu este scutit de vizita maritima.
Nimeni nu poate formula reclamatiuni sau cere daune pentru intarzierile pricinuite unui vas din cauza vizitei maritime.
Art. 21. - Cand din cauze de forta majora sau din motive independente de vointa agentului captor, vizita maritima nu poate fi savarsita la larg, agentul are dreptul de a conduce vasul intr'un port national sau aliat spre a'l vizita acolo.
Art. 22. - Vasele din ale caror hartii de bord rezulta in chip neindoelnic ca sunt scutite de captura, nu sunt scutite de vizita maritima si nici aparate de captura in cazurile de frauda, de rebeliune, de asistenta ostila si de violare de blocus.
Art. 23. - Cand nu exista nici o indoiala asupra caracterului inamic al vasului sau incarcaturei, vizita maritima este de prisos si vasul sau incarcatura se captureaza fara alta formalitate preliminara.
Art. 24. - O captura poate fi savarsita:
1. In apele teritoriale (maritime si fluviale) ale captorului.
2. In apele teritoriale ale Statelor aliate, cu incuviintarea autoritatilor aliate competente si cu indatorirea de a le preda priza la cerere.
3. In apele teritoriale ale inamicului.
4. In largul marei, adica in apele marei aflate dincolo de marea teritoriala.
Art. 25. - Nici o vizita maritima si nici o captura nu poate fi savarsita in apele teritoriale ale unei puterei neutre, nici direct cand ambele vase se afla in apele acelei puteri, nici indirect cand vasul de rasboi aflat in apele puterei neutre ar voi sa savirseasca vizita sau captura prin imbarcatiuni trimise sa cerceteze vasul de comert aflat in alte ape in cari captura poate fi executata, sau vice-versa. Drepturile si indatoririle reciproce ale puterilor neutre si beligerante sunt, in ceeace priveste vizita maritima si captura, statornicite prin conventiunea XIII dela Haga.
Art. 26. - Captura poate avea de obiect fie vasul, fie incarcatura, fie amandoua impreuna, sau anumite parti indivize ale vasului, ori parti indivize sau distincte ale incarcaturei.
Art. 27. - Agentul captor are indatorirea de a transporta, de a conduce sau de a trimite priza, astfel cum ea se gaseste, la portul de resedinta al instantei de prize maritime sau cand lucrul n'ar fi cu putinta, la portul roman cel mai apropiat sau intr'un port aliat.
Art. 28. - Din chiar momentul capturei lucrul capturat e supus judecatei instantelor de prize maritime. Agentul captor nu este decat un depozitar responsabil de acel lucru pana la predarea lui autoritatei in drept, si nu poate dispune de dansul decat pentru a'l distruge, conform regulelor stabilite in capitolul X. Rascumpararea prizei printr'o suma de bani depusa sau consemnata in contul Statului este interzisa, chiar cand acea suma ar intrece cu mult valoarea lucrului capturat.
Art. 29. - Instantele de prize maritime judeca toate capturile facute, fie ca priza mai exista sau nu in momentul judecatei.
Art. 30. - Cand captura are de obiect o parte mai mica decat jumatate din incarcatura, capitanul vasului de comert, cu consimtamintul agentului captor, se poate libera de orice obligatiune remitand acestuia pe loc incarcatura capturata si copie depe toate actele referitoare la priza ce i se vor cere de captor. Aceste copii se vor certifica ca intocmai conforme cu originalele de capitanul vasului de comert si de secunzii sai, sau in lipsa acestora de doi oameni ai echipagiului, stiutori de carte, se vor investi cu sigiliul vasului si se vor contrasemna de agentul captor care la randul sau va adeveri primirea prizei si a copiilor in jurnalul de bord al vasului de comert.
Art. 31. - Cand o captura a fost definitiv infirmata sau cand priza a fost spontaneu lasata libera fara judecata, interesatii au dreptul la despagubirile cuvenite lor pentru stanjenirile suferite de dansii de pe urma capturei, afara numai daca nu se va stabili ca au existat motive puternice cari sa fi infatisat capturarea ca legitima, sau daca se va dovedi ca punerea in libertate a prizei este rezultatul unei masuri gratioase luate in urma staruintelor interesatilor.
Art. 32. - Cand o captura a fost definitiv infirmata, cheltuelile facute cu instruirea, judecarea si conservarea prizei cad in sarcina Statului.
Art. 33. - Validarea capturei transfera Statului proprietatea prizei inca din momentul in care s'a savarsit captura. Totusi drepturile pe cari persoanele neavand caracter inamic l-ar avea asupra prizei vor fi rezervate, afara de cazurile in privinta carora s'a dispus altfel.

CAPITOLUL IV
Despre vasele si incarcaturile susceptibile a fi capturate

Art. 34. - Vasele sunt considerate ca aflandu-se in calatorie cand sunt armate (pregatite) pentru calatorie, ori atunci cand s'au liberat conosamente, daca vasul urmeaza a transporta marfuri.
Vasele oprite timporar sau facind escale in porturi sau la termuri sunt considerate ca aflinduse in calatorie.
Art. 35. - Cand vasul are mai multi proprietari, el urmeaza conditiunile proprietarului inamic sau avand caracter inamic si e supus capturei pentru partea apartinand acestuia.
Aceiasi regula se aplica incarcaturei sau partei indivize de incarcatura apartinand mai multor proprietari dintre cari unul ar fi un Stat inamic, un supus inamic sau o persoana avand caracter inamic.
Art. 36. - Sunt supuse capturei urmatoarele vase:
1. Vasele plutind sub pavilion inamic.
Sunt considerate ca plutind sub pavilion inamic vasele gasite sub stapanirea sau sub ascultarea inamicului, indiferent de pavilionul pe care aceste vase ar avea dreptul de a'l inalta.
2. Vasele avand dreptul de a pluti sub pavilion neutru, cand sunt in totul sau in parte proprietatea unui Stat inamic sau a autoritatilor pendinte de un Stat inamic. In caz de captura aceste vase sau parti de vase se vor declara de instantele de prize, prada de rasboi.
3. Vasele plutind sub pavilion neutru si apartinand in totul sau in parte supusilor Statelor inamice sau supusilor nationali, aliati sau neutri avand caracter inamic. Prin supusi se inteleg atat persoanele fizice cat si persoanele morale.
4. Vasele plutind sub pavilion neutru, cand dreptul de a inalta un atare pavilion urmeaza a le fi contestat potrivit regulelor stabilite in capitolul VI, privitor la transfertul de pavilion.
5. Vasele transportand contrabanda de rasboi, potrivit regulelor stabilite in capitolul VII, privitor la contrabanda de rasboi.
6. Vasele intrebuintate in scop de asistenta ostila, potrivit regulelor stabilite in capitolul VIII, privitor la asistenta ostila.
7. Vasele cari violeaza un blocus, potrivit regulelor stabilite in capitolul IX, privitor la blocus.
8. Vasele gasite in conditiunile prevazute de art. 44 si 45.
Art. 37. - Nu sunt supuse capturei si nici vizitei maritime:
Corpurile plutitoare inscrise in registrele marinelor de rasboi ale diferitelor State, si
Vasele noastre de comert, transformate in vase de rasboi in conditiunile stabilite de conventiunea VII dela Haga.
Art. 38. - Nu sunt supuse capturei, dar raman supuse vizitei maritime:
1. Vasele avand dreptul de a pluti sub pavilion roman. Guvernul are in totdeauna dreptul de a retrage pavilionul national vaselor apartinand inamicilor si proprietarilor avand caracter inamic, precum si vaselor cari s'ar sustrage indatoririlor ce li se pun prin legile tarei sau prin ordinea publica internationala.
2. Vasele rechizitionate de Statul roman chiar prin inchiriere.
3. Vasele luate cu chirie de Statul roman.
4. Vasele avand dreptul de a pluti sub pavilion aliat. Vizitarea acestor vase se va face in conformitate cu instructiunile speciale date de guvern.
5. Vasele exclusiv intrebuintate la pescuitul dealungul coastelor sau la servicii de mica navigatiune locala, precum si sculele, inzestrarile, aparatele si incarcatura lor, in conditiunile stipulate de conventiunea XI dela Haga.
6. Vasele insarcinate cu misiuni religioase, stiintifice sau filantropice, in conditiunile stipulate de conventiunea XI dela Haga.
7. Vasele spitale precum si vasele cari in timp de razboi au pe bord bolnavi sau raniti, in conditiunile stipulate de conventiunea X dela Haga.
8. Vasele cari calatoresc in scopul de a transporta parlamentari.
9. Vasele aflate in conditiunile prevazute de conventiunea VI dela Haga.
10. Vasele cari se adapostesc la tarm din cauze de forta majora bine constatata precum nenavigabilitate, furtuni, lipsa de proviziuni ori de combustibil, epidemii pe bord, etc.
11. Vasele naufragiate.
12. Vasele cari au primit dela autoritatea teritoriala invoirea scrisa de a continua navigatiunea.
Art. 39. - Vasele de comert neutre calatorind sub escorta unui bastiment de rasboi al pavilionului lor sau al unui pavilion aliat, sau in convoi escortate de un atare bastiment, sunt scutite de vizita maritima si de captura. Autoritatile insarcinate cu facerea capturilor sunt in drept de a cere dela comandantul acelui bastiment de rasboi toate stiintele privitoare la natura si destinatiunea incarcaturei de pe vasele escortate, la nationalitatea si domiciliul proprietarilor vaselor si ai incarcaturilor, la domiciliul destinatarilor, etc.
Art. 40. - Vasele de comert neutre intalnite calatorind spre porturile inamicului chiar pe lest (cu savura) nu pot fi capturate sub cuvant ca ar fi ele singure contrabanda de rasboi, daca nu se stabileste ca ele au trecut sau urmeaza a trece direct sau indirect in proprietatea sau sub stapanirea Statelor inamice, a autoritatilor pendinte de acele State, a supusilor Statelor inamice sau a persoanelor avand caracter inamic.
Art. 41. - Sunt supuse capturei urmatoarele incarcaturi:
1. Afara de cazurile prevazute prin conventiunea VI de la Haga, toate bunurile de orice natura, fie ele incarcatura sau nu, daca apartin Statelor inamice sau autoritatilor pendinte de acele State. In caz de captura toate acele bunuri se vor declara de instantele de prize prada de rasboi.
2. Orice incarcatura sau parte de incarcatura apartinand supusilor Statelor inamice sau persoanelor avand caracter inamic.
3. Contrabanda de rasboi.
4. Incarcatura vaselor gasite culpabile de frauda, de rebeliune, de asistenta ostila sau de violare de blocus.
Art. 42. - Sunt scutite de captura urmatoarele incarcaturi:
1. Incarcatura inocenta, afara de acea apartinand Statelor inamice, autoritatilor si supusilor acestor State si persoanelor avand caracter inamic.
2. Afara de cazurile de frauda si de rea credinta; toate efectele si lucrurile de orice natura, chiar armele, documentele, banii, etc. apartinand individual oricarei persoane aflate pe vas, cand se poate stabili ca ele sunt proprietate particulara, ca sunt pe cat posibil, individualizate, ca nu au caracter de marfa si ca slujesc la intrebuintarea unei persoane determinate. In aceleasi conditiuni sunt aparate de captura efectele si lucrurile expediate cu vasul chiar destinatarilor inamici.
3. Corespondenta postala a neutrilor si a beligerantilor, oricari i-ar fi caracterul, oficial sau privat, este inviolabila in conditiunile stabilite de conventiunea XI dela Haga. Se excepteaza si sunt supuse capturei expeditiunile postale prin mijlocirea carora s'ar trimite inamicului contrabanda de rasboi.
4. Proviziunile de orice natura slujind la intretinerea persoanelor aflate pe vas.
5. Marfurile inamice aflate pe bordul vaselor vizate de conventiunea VI dela Haga.
6. Medicamentele, pansamentele, instrumentele, aparatele si in general tot materialul sanitar destinat ranitilor si bolnavilor nu este supus capturei, daca n'a fost declarat contrabanda de rasboi. In cazul cand captorul ar avea neaparata necesitate de acest material, el il poate opri totusi, afara de cantitatea necesara persoanelor aflate pe vas, cu indatorirea de a despagubi integral si fara intarziere pe cei in drept.
Art. 43. - Toate scutirile specificate in articolele precedente inceteaza de a avea fiinta si vasele sau incarcaturile la cari se refera vor fi supuse capturei in caz de frauda, de rebeliune, de asistenta ostila si de violare de blocus.
Art. 44. - Orice fapta sau orice declaratiune care fiind facuta cu rea credinta si in scopul de a da nastere la o amagire, poate avea drept urmare un prejudiciu cauzat Statului, se numeste frauda.
Vasele si incarcaturile cari fiind scutite de captura, vor fi fost intrebuintate intr'un mod contrar sau diferit scopului aparent care garanta scutirea lor, sau cari, fiind supuse capturei, vor fi fost prevazute sau infatisate cu caracterele proprii vaselor sau incarcaturilor scutite de captura, se vor captura. De asemeni se vor captura incarcaturile sau partile de incarcaturi apartinand sub orice titlu tuturor persoanelor, oricare ar fi nationalitatea lor, cari vor fi dovedite ca s'au facut vinovate de frauda comisa sau de participare la acea frauda.
Art. 45. - Orice rezistenta opusa cu violenta sau cu forta la savarsirea unei vizite maritime, a unei capturi sau in general la executarea ordinelor date de agentul care opereaza o vizita sau o captura, se numeste rebeliune si supune pe autorii ei la penalitatile prescrise de legile in vigoare in timp de rasboi.
Cand capitanul, patronul sau un membru al echipagiului vasului se va opune cu violenta sau cu forta la exercitarea dreptului de vizita sau de captura, ori la executarea ordinelor primite dela autoritatea care exercita aceste drepturi, sau nu va impiedica rebeliunea altor persoane aflate pe bord, vasul, se va captura. De asemeni se vor captura incarcaturile sau partile de incarcaturi apartinand sub orice titlu tuturor persoanelor, oricare ar fi nationalitatea lor, cari vor fi dovedite ca s'au facut vinovate de rebeliunea comisa sau de participare la acea rebeliune.
Art. 46. - Toate inzestrarile cari prin destinatiunea lor fac parte din vas, precum imbarcatiunele, uneltele, instrumentele, armele, munitiile, proviziunile de orice fel si in general toate lucrurile destinate uzului sau permanent, nu pot fi despartite de vas si capturate separat cand vasul nu e supus capturei, nici nu pot fi scutite de captura cand se captureaza vasul.
Art. 47. - Instantele de prize maritime vor valida capturile vaselor, a partilor de vase, a bunurilor, a incarcaturilor si a partilor de incarcaturi supuse capturei, rezervand drepturile pe cari persoanele neavand caracter inamic le-ar avea asupra prizelor, afara de cazurile pentru cari s'a hotarat altfel.
Totusi nici o reclamatiune formulata de supusii Statelor inamice sau neutre, ori de reprezentantii, girantii, cesionarii sau creditorii lor si avand de obiect recunoasterea unui drept fie chiar real sau de privilegiu asupra prazei de rasboi, nu va fi primita.
Se excepteaza neutrii pentru cari Conventiunile in vigoare ar dispune altfel.
Art. 48. - Cand un Stat inamic, supus unui Stat inamic, sau o persoana avand caracter inamic va fi proprietarul unei parti indivize dintr'un vas sau dintr'o incarcatura, se va valida captura acelei parti indivize cu dreptul pentru Statul roman de a cere iesirea din indiviziune.
Art. 49. - Cand valoarea partei sau a partilor validate intr'un vas sau intr'o incarcatura depaseste a treia parte din valoarea totala a vasului sau a incarcaturei, Statul are facultatea de a cere iesirea din indiviziune sau de a opri lucrul intreg, despagubind pe ceilalti coproprietari proportional cu valoarea pe care o avea lucrul in momentul capturei. Valoarea se va stabili de instantele de drept comun prin facere a expertizelor necesare, conform art. 66, al. IV din procedura civila.

CAPITOLUL V
Despre caracterul inamic

Art. 50. - Caracterul vasului este determinat de urmatoarele fapte:
Cand din hartiile de bord sau din dovezile aduse ulterior rezulta ca vasul are dreptul de a pluti sub pavilion inamic, vasul este inamic.
Cand din hartiile de bord sau din dovezile aduse ulterior rezulta ca vasul are dreptul de a pluti sub pavilion national, aliat sau neutru, vasul este national, aliat sau neutru afara de urmatoarele cazuri in cari are totusi caracterul de vas inamic si pana la dovada contrara urmeaza a fi tratat ca atare:
1. Cand proprietarul vasului este un Stat inamic sau supusul unui Stat inamic.
Se excepteaza supusii inamici domiciliati in tara sau in tarile aliate.
2. Cand proprietarul vasului, desi supus roman sau supus al unui Stat aliat ori neutru, locueste pe teritoriul unui stat inamic sau pe un teritoriu ocupat ori administrat de un Stat inamic.
3. Cand proprietarul vasului, desi supus roman sau supus al unui Stat aliat sau neutru si domiciliat pe teritoriul unui Stat neutru, exerciteaza intr'un Stat inamic comertul sau industria sa de capetenie. Pentru determinarea acestora vor servi orice informatiuni oficiale; dovada contrara cade in sarcina interesatilor.
4. Cand proprietarul vasului a comis impotriva tarei sau impotriva Puterilor aliate tarei acte de vrajmasie. Prin acte de vrajmasie se inteleg orice fapte din cari rezulta neindoelnic intentiunea autorului de a ajuta pe inamic, precum: subscrierea la imprumuturile inamicului, inrolarea in armata inamica, inlesnirea inrolarei altora in acea armata, furnizarea cu preferinta a inamicului, transporturile facute cu preferinta pe seama inamicului si altele asemenea. Pentru determinarea acestora vor servi orice informatiuni oficiale; dovada contrara cade si in acest caz in sarcina interesatilor.
5. Cand dreptul de a purta un pavilion neutru poate fi contestat vasului si respins dupa regulele stabilite in aceasta privinta in capitolul VI, tratand despre transferul de pavilion.
Art. 51. - Sunt considerate ca avand caracter inamic, pana la dovada contrara, vasele gasite calatorind fara hartii de bord sau cu hartiile de bord in neregula adica necomplecte; neconcordante sau duble, multiple, alterate ori falsificate; vasele plutind fara pavilion sau plutind in chip fraudulos sub alt pavilion decat acel pe cari au dreptul de a-l inalta; acele a caror echipagii vor cauta sa se sustraga prin fuga dela vizita maritima, cu vasul sau parasind vasul; acele a caror echipagii ar refuza sa urmeze pe captor intr'un port spre a fi vizitate acolo si vasele a caror echipagii, fara de a opune rezistenta, se vor deda cu prilejul vizitei maritime la fapte sau uneltiri echivoce.
Art. 52. - Lipsa unora din hartiile de bord privite de codul de comert roman sau de regulamentele romane ca fiind esentiale, nu poate fi adusa in vina unui vas sub pavilion strain, daca legislatiunea pavilionului sau nu prescrie aceste acte.
Art. 53. - Caracterul incarcaturei este determinat de caracterul proprietarului ei, potrivit normelor stabilite in articolul 50. Marfurile sau partile lor distincte ori indivize apartinand proprietarilor cari au caracter inamic sunt considerate ca fiind marfuri inamice si pana la dovada contrara vor fi tratate ca atari.
Art. 54. - In lipsa de dovezi contrarii se va decide conform prescriptiunilor legislatiunei competente daca marfa incarcata pe un vas este proprietatea expeditorului sau a destinatarului. In caz de indoiala marfurile sunt presupuse ca apartinand destinatarului.
Art. 55. - Marfurile al caror caracter nu poate fi stabilit cu siguranta, sunt considerate pana la dovada contrara ca avand caracter inamic.
Art. 56. - Marfurile expediate comisionarilor, intrepozitarilor, etc., marfurile documentale prin conesamente la ordin precum si in general acte al caror destinatar real nu se poate stabili cu siguranta, se vor considera pana la dovada contrara ca avand caracter inamic.
Art. 57. - Marfurile pentru cari nu se pot infatisa conesamente se vor considera pana la dovada contrara ca avand caracter inamic.
Art. 58. - Pana la dovada contrara orice nepotrivire mai importanta gasita intre indicatiunile conesamentului si natura, specia, calitatea si cantitatea marfei incarcate este privita ca fiind rezultatul unei fraude.
Orice vas pe care se va gasi marfa incarcata in atari conditiuni va fi trimis sau condus la resedinta tribunalului de prize maritime unde intreaga incarcatura va fi verificata si marfurile supuse capturei se vor captura, iar cele aparate de captura se vor pastra in contul proprietarilor lor, sub rezerva dispozitiunilor legei asupra rechizitiilor.
Proprietarii marfurilor gasite cu conesamente alcatuite in chipul aratat mai sus vor avea dreptul ca in termenele legale sa dovedeasca instantelor de prize maritime ca legislatiunea aplicabila pe vasul care transporta marfa permite liberarea conesamentelor redactate astfel; in cazul cand dansii nu vor putea face aceasta dovada, instantele sus zise vor valida captura acelor marfuri.
Art. 59. - Marfa care in momentul incarcarei ei pe vas avea caracter inamic, pastreaza acest caracter chiar cand a fost cumparata dupa incarcare de alta persoana, daca vanzarea a avut loc dupa inceperea rasboiului.
Totusi daca inainte de captura un precedent proprietar neavand caracter inamic exercita, in caz de faliment al proprietarului actual, un drept de revendicare legala asupra marfei, ea va pierde prin acest fapt caracterul inamic.
Art. 60. - Vasele si marfurile avand caracter inamic sau partile lor se captureaza si instantele de prize maritime vor valida captura lor daca interesatii nu vor reusi sa dovedeasca ca aceste prize nu au caracterul ce li se presupune.

CAPITOLUL VI
Despre transfertul de pavilion

Art. 61. - Se numeste transfert de pavilion nationalizarea unui vas in alta tara, si prin urmare dreptul obtinut de acel vas de a pluti sub un alt pavilion.
Transfertul de pavilion se constata din hartiile de bord.
Art. 62. - Transfertul sub pavilion neutru al unui vas fost sub pavilion inamic este valabil daca a avut loc mai bine de 60 de zile inainte de data inceperei rasboiului cu Puterea respectiva.
Art. 63. - Cand transfertul a avut loc dupa a 60-a zi care a precedat inceperea rasboiului, este presumptiune ca transfertul este nul, conform distinctiunilor stabilite in articolele 65 si 66.
Aceleasi reguli se aplica si vasului transferat de sub pavilion neutru sub pavilion neutru daca cu mai putin de 60 de zile inainte de isbucnirea rasboiului acel vas se gasea sub pavilion inamic.
Art. 64. - Actele de nationalizare liberate dupa a 60-a zi care a precedat isbucnirea rasboiului si din cari nu reesa daca vasul a plutit mai inainte sub alt pavilion, sunt suspecte si vasul urmeaza a fi considerat ca avand caracter inamic, afara numai daca capitanul vasului sau cei interesati nu vor dovedi ca vasul nu a plutit mai inainte.
Art. 65. - Transfertul sub pavilion neutru efectuat in timpul primei (penultime) perioade de 30 zile, din cele 60 de zile prevazute in articolul 63 este nul si vasul se va trata conform regulelor stabilite in articolul 66 daca interesatii nu vor dovedi cu acte ca transfertul nu este mai recent de cat a 30-a zi care a precedat inceperea rasboiului, ca este sincer, real, absolut si intru totul conform cu legislatia ambelor pavilioane in cauza, si ca nu a fost facut in scopul de a feri vasul de pericolul unei capturi.
Art. 66. - Transfertul sub pavilion neutru efectuat in a doua perioada de 30 zile care a precedat imediat inceperea rasboiului cu Puterea respectiva, este nul si vasul se va considera ca avand caracter inamic daca interesatii nu vor dovedi cu acte:
1. Ca transfertul este sincer, real si absolut;
2. Ca nu a fost efectuat in timpul calatoriei vasului sau pe cand vasul se afla intr'un port blocat sau intr'o regiune blocata;
3. Ca in actul de instrainare a vasului nu s'a stipulat facultatea de rascumparare sau inapoiere;
4. Ca s'au indeplinit pe deplin toate formalitatile prescrise de legiuirile ambelor pavilioane in cauza pentru ca transfertul sa fie perfect;
5. Ca actul constatand transfertul se afla la bord;
6. Ca in urma transfertului vasul nu este intrebuintat intocmai in aceleasi conditiuni de calatorie ca inainte de transfert, astfel incat nu isi continua vechea activitate sub un pavilion nou;
7. Ca transfertul nu este precar, temporar, conditional, supus revocarei sau unei clauze rezolutorii;
8. Ca controlul efectiv asupra vasului si asupra castigului produs de vas nu este exercitat de aceleasi persoane ca inainte de transferat;
9. Ca echipagiul vasului a fost inlocuit cel putin in parte in urma transfertului, afara numai daca legislatiunea noului pavilion nu cere aceasta;
10. Ca precedentul proprietar supus inamic sau avand caracter inamic nu a pastrat in vas hipoteci, gajuri sau privilegii a caror valoare intrece jumatate din pretul ultimei vanzari a vasului, si
11. Ca transfertul n'a fost facut spre a feri vasul de pericolele la cari ar fi fost expus in timpul rasboiului sub pavilion inamic.
Art. 67. - Transfertul sub pavilion neutru este nul si vasul se va trata ca vas inamic, daca el a avut loc dupa inceperea rasboiului, afara numai daca cei interesati nu vor putea dovedi ca transfertul s'ar fi intamplat fatalmente si fara isbucnirea rasboiului.
Totusi facerea acestei dovezi nu este admisa in cazurile prevazute de aliniatele 2, 3, 4, 5, 6 si 7 din articolul precedent.
Art. 68. - Cand interesatii nu vor putea face dovezile cerute prin articolele precedente, instantele de prize maritime vor pronunta nulitatea transfertului; vasul se va considera ca aflandu-se inca sub pavilionul pe care avea dreptul de a'l inalta inainte de transfert si va fi imediat tratat in consecinta fara ca savirsirea unei noui capturi sa fie necesara.
Art. 69. - Cand transfertul a fost gasit sincer si valabil instantele de prize maritime vor constata aceasta si vor ordona punerea in libertate a vasului, daca alte cauze nu se vor opune la aceasta.
Art. 70. - Dispozitiunile din acest capitol nu se aplica vaselor capturate si apoi vandute de Statul roman in urma validarei capturei lor.

CAPITOLUL VII
Despre contrabanda de rasboi

Art. 71. - Sunt contrabanda de rasboi toate marfurile (obiectele, articolele, substantele, materiile, produsele, animalele, etc.), cari indeplinesc urmatoarele conditiuni:
1. Sa poata servi direct sau indirect la ducerea rasboiului;
2. Sa fie incarcate pe vase;
3. Sa fie expediate unui destinatar aflator pe teritoriul inamicului, sau pe un teritoriu ocupat ori administrat de inamic, sau unei persoane avand caracter inamic.
Art. 72. - Pentru determinarea marfurilor succeptibile a servi direct sau indirect la ducerea rasboiului se vor avea in vedere listele marfurilor desemnate ca contrabanda de rasboi; publicate de diferite guverne si reproduse in Monitorul Oficial, precum si avizele ministerelor competente.
Art. 73. - Contrabanda de rasboi este supusa capturei oricine ar fi proprietarul ei si va fi capturata pe orice vas, chiar sub pavilion national.
Art. 74. - Destinatiunea inamica este conditiunea esentiala a contrabandei de rasboi, instantele de prize maritime, precum si agentii captori au indatorirea de a stabili destinatiunea finala si reala a marfurilor, chiar cand vasul are o destinatiune neutra.
Art. 75. - Destinatiunea inamica este definitiv Stabilita cand din documentele de expeditie sau din hartiile de bord ale vasului rezulta ca marfurile sunt adresate: 1) unui Stat inamic, armatei ori autoritatilor sale, precum si agentilor ori reprezentantilor sai; 2) unui destinatar aflator pe teritoriul inamicului sau pe teritoriu ocupat ori administrat de inamic; 3) unei persoane avand caracter inamic; 4) cand vasul in calatoria sa nu urmeaza a se opri decat in porturi inamice.
Art. 76. - Totusi sunt supuse capturei, chiar cand au fost expediate persoanelor cari nu au caracter inamic, marfurile putand servi la ducerea rasboiului in privinta carora exista presumptiunea legitima ca destinatarul lor final este inamicul. Intra in dispozitiunile acestui articol:
1. Uniformele militare proprii armatelor inamice, armele, armamentele, uneltele precum si in general toate marfurile purtand pe ele sau pe ambalajul lor marci, semne sau inscriptiuni proprii inamicului.
2. Marfurile expediate catre o tara neutra cand se poate stabili: a) ca importul acelei tari in atari marfuri a crescut in chip neobisnuit si nejustificabil in timpul rasboiului si b) ca inamicul este in cautarea unor asemenea marfuri sau a produselor fabricate din ele.
3. Marfurile adresate unor destinatari cunoscuti ca furnizand in chip obicinuit pe inamic in timpul rasboiului.
In toate aceste cazuri dovada contrara este admisa.
Art. 77. - Instantele de prize maritime vor valida captura contrabandei de rasboi precum si a marfurilor inocente aflate pe vas si apartinand proprietarului contrabandei.
Art. 78. - Cand contrabanda de rasboi si vasul care o transporta nu apartin aceleiasi persoane, vasul va fi supus capturei si instantele de prize maritime vor valida captura lui cand contrabanda de rasboi intrece fie prin valoarea, fie prin greutatea, fie prin volumul, fie prin navlul ei, jumatate din incarcatura totala a vasului.
Art. 79. - Cand contrabanda de rasboi si vasul care o transporta apartin aceleiasi persoane, vasul va fi supus capturei si instantelor de prize maritime, vor valida captura lui cand contrabanda de rasboi intrece fie prin valoarea, fie prin greutatea, fie prin volumul, fie prin navlul ei a treia parte din incarcatura totala a vasului.
Art. 80. - Nu poate fi capturat un vas pentru motivul ca a transportat altadata contrabanda de rasboi.
Art. 81. - Afara de cazurile de frauda, hartiile de bord fac dovada deplina a intinerarului vasului. Ele fac de asemeni dovada destinatiunei marfurilor pana la proba contrara afara de cazurile pentru cari s'a dispus altfel.

CAPITOLUL VIII
Despre asistenta ostila

Art. 82. - Se numeste asistenta ostila actiunea prin care o persoana fisica sau morala, neindreptatita la aceasta ajuta in timp de rasboi direct sau indirect pe inamic. Vasele cari au servit la savarsirea actelor de asistenta ostila sunt supuse capturei oricare ar fi pavilionul lor, impreuna cu toate marfurile aflate pe bord, indiferent de nationalitatea proprietarilor acelor vase si marfuri, dupa distinctiunile stabilite mai jos.
Art. 83. - Nu pot fi capturate pentru asistenta ostila:
1) Corpurile plutitoare de orice natura inscrise in registrele marinelor de rasboi ale diferitelor State.
2) Vasele de orice natura inscrise in registrele marinei de comert a inamicului.
Art. 84. - Cu rezerva exceptiunilor stabilite prin articolul precedent toate corpurile plutitoare de orice natura, chiar pontoanele, slepurile facind oficiu de pontoane, dragele, etc., impreuna cu toate marfurile incarcate sau numai aflatoare pe ele sunt supuse capturei cand au servit la savarsirea unui act de asistenta ostila.
Art. 85. - Transportul marfurilor considerate ca fiind contrabanda de rasboi, executat fatis si cu indeplinirea tuturor conditiunilor statornicite de legiuirile si de obiceiurile comertului maritim si ale navigatiunei, nu este privit ca fiind un act de asistenta ostila.
Art. 86. - Sunt culpabile sau suspecte de asistenta ostila si supuse capturei cu reserva exceptiunilor aratate in art. 83 si tinand seama de dispozitiunile articolelor precedente:
1. Corpurile plutitoare de orice natura care iau parte directa sau indirecta la ostilitati in folosul inamicului;
2. Vasele cari avand dreptul de a pluti sub alt pavilion de cat acel al inamicului, si cari fara a fi fost inchiriate sau rechizitionate de inamic, se gasesc de fapt puse sub ordinele sau sub controlul unui agent al puterei inamice, ori indeplinesc cererile ce li se fac de inamic;
3. Vasele cari au fost inchiriate de inamic dupa inceperea rasboiului.
Nu sunt privite ca fiind culpabile de asistenta ostila vasele straine intrebuintate de inamic dupa ce au fost rechizitionate de el potrivit legei sale de rechizitiune, sau cari au fost inchiriate de Puterea inamica inainte de inceperea rasboiului. Astfel de vase si incarcaturile lor se vor trata conform articolelor 36 alin. I, 41 si 42.
4. Vasele cari calatoresc in scopul exclusiv de a aproviziona teritoriul inamic sau un teritoriu ocupat ori administrat de inamic, unitati facand parte din puterea armata a inamicului sau autoritatii inamice;
5. Vasele intrebuintate la facerea spionajului sau pe bordul carora se gasesc persoane cari se dedau la acte de spionaj;
6. Vasele cari in afara de cazurile de pericol sau de necesitate absoluta, bine constatata, dau semnale acustice sau optice;
7. Vasele cari fiind inzestrate cu postul de telegrafie fara fir, transmit prin acest mijloc stiri inamicului ori inregistreaza radiogramele date de agentul captor sau de autoritatile de cari releva acesta, sau tulbura comunicatiunile captorului, ori contravin ordinelor si prescriptiunilor ce li s'au dat de captor sau de autoritatile de cari tine acesta cu privire la intrebuintarea postului lor de telegrafie;
8. Vasele gasite ca au deviat in chip anormal fara de a putea justifica deviatiunea.
Prin deviatiune se intelege orice abatere din calea pe care trebuea sa o urmeze vasul spre a ajunge, potrivit regulelor si obiceiurilor navigatiei, la destinatiunea indicata de hartiile sale de bord;
9. Vasele gasite indreptandu-se spre teritoriul inamicului sau spre un teritoriu ocupat ori administrat de inamic, cand dupa hartiile lor de bord ele n'ar trebui sa acosteze de cat in porturi neutre;
10. Vasele cari calatoresc in scopul de a transporta persoane facand parte sau cari urmeaza a face parte din puterea armata a inamicului, sau agenti ai Statului inamic;
11. Vasele cari calatoresc in scopul de a transporta corespondente destinate exclusiv Statului inamic sau expediate numai de inamic.
Vasele postale si corespondenta postala nu sunt vizate prin acest articol si urmeaza a fi tratate conform Conventiunei XI dela Haga;
12. Vasele al caror proprietar, inchirietor sau capitan au cunostinta ca ele transporta un detasament militar inamic sau persoane cari in cursul calatoriei vasului inlesnesc operatiunile inamicului. Totusi vasul nu va fi capturat daca capitanul nu are cunostinta despre inceperea rasboiului sau daca, dupa ce a aflat despre isbucnirea rasboiului, nu a putut inca descarca persoanele amintite mai sus.
Capitanul este considerat ca a avut cunostinta despre inceperea rasboiului cand vasul a parasit un port inamic dupa inceperea ostilitatilor sau un port neutru dupa ce Puterea pe teritoriul careia se gaseste portul, a primit notificarea prin care i se comunica inceperea rasboiului.
Art. 87. - Instantele de prize vor valida captura corpurilor plutitoare gasite culpabile sau suspecte de asistenta ostila, precum si a tuturor marfurilor aflate sub orice titlu la bordul lor, daca cei interesati nu vor putea dovedi ca invinuirea sau banuiala de culpabilitate este lipsita de temei.

CAPITOLUL IX
Despre blocus in timp de rasboi

Art. 88. - Se numeste blocus inchiderea comunicatiunei pe apa a unui port sau a unui tarm al inamicului.
Comite o violare de blocus vasul care strabate limitele geografice indicate in declaratiunea de blocus.
Art. 89. - Afara de vasele inscrise in listele marinelor de rasboi ale diferitelor State, toate corpurile plutitoare de orice natura, chiar pontoanele, slepurile facand oficiu de pontoane, dragele, elevatoarele plutitoare etc., impreuna cu toate marfurile incarcate sau numai aflatoare pe ele sunt supuse capturei cand au violat un blocus.
Art. 90. - Blocusul pentru a fi obligator trebue sa fie efectiv, declarat si notificat conform regulelor stabilite mai jos.
Art. 91. - Blocusul trebueste sa fie limitat la anumite porturi sau tarmuri si trebue sa fie mentinut de forte suficiente spre a opri in realitate accesul partilor blocate. El se aplica deopotriva tuturor pavilioanelor si nu se considera terminat cand din cauza starei marei fortele blocate s'au indepartat vremelnic dela locurile lor.
Art. 92. - Comandantul fortelor blocante poate acorda vaselor de rasboi si la necesitate si vaselor de comert incuviintarea de a intra sau de a iesi din regiunea blocata sub conditiunile ce va crede de cuviinta a le fixa.
Art. 93. - Blocusul se declara de puterea blocanta sau de autoritatile navale cari opereaza in numele ei, si trebuie sa precizeze: 1) data si ora inceperei blocusului; 2) limitele geografice ale regiunei blocate si 3) termenul acordat vaselor neutre spre a parasi acea regiune.
Lipsa acestor conditiuni atrage nulitatea blocusului si publicarea unei noi declaratiuni este necesara pentru ca blocusul sa poata lua fiinta.
Art. 94. - Declaratiunea de blocus se notifica a) Puterilor neutre, de catre Puterea blocanta si b) autoritatilor locale a regiunei blocate, de catre comandamentul fortelor cari infiinteaza blocusul.
Art. 95. - Regulile prevazute in articolele precedente sunt obligatorii si in cazurile de largire, de restrangere, de ridicare precum si de modificare a regimului blocusului.
Art. 96. - Captura unui vas pentru violare de blocus e subordonata cunostintei pe care capitanul vasului o are despre existenta blocusului.
Pana la dovada contrara exista presumtie ca capitanul are cunostinta despre infiintarea blocusului, cand vasul a parasit un port neutru dupa publicarea de catre Puterea de care tine acest port a notificarei ce i s'a facut despre stabilirea blocusului.
Art. 97. - Cand capitanul vasului care se apropie de o regiune blocata nu poate fi presupus ca a avut cunostinta despre existenta blocusului, acest lucru i se va notifica direct de catre un ofiter al fortei blocante, care va inscrie aceasta notificare in jurnalul de bord al vasului de comert, insemnand ziua, ora si pozitiunea geografica ocupata de vas in acel moment.
Art. 98. - Captura corpurilor plutitoare cari violeaza un blocus nu poate fi savarsita de cat in raza de actiune a vaselor de rasboi cari mentin blocusul.
Este interzis vaselor de rasboi cari mentin un blocus de a inchide trecerea spre porturile si tarmurile neutre.
Art. 99. - Nu poate fi capturat pentru aceasta vasul care in calatoria sa s'a apropiat de limita geografica a blocusului, afara de cazurile cand vasul s'a abatut in mod nejustificat din calea sa sau cand stationeaza in apropierea sus zisei limite. Se excepteaza cazurile de forta majora bine dovedite.
Art. 100. - Marfurile destinate unui port blocat sunt supuse capturei cand se va constata ca ele au fost incarcate dupa ce capitanul sau patronul vasului a capatat cunostinta despre infiintarea blocusului, conform dispozitiunilor articolului 96. Instantele de prize maritime vor valida captura marfurilor gasite in atari conditiuni.
Art. 101. - Vasul care a violat un blocus este supus capturei atat timp cat e urmarit de un vas al fortei blocante. Cand s'a parasit urmarirea sau dupa ce blocusul a fost ridicat, vasul e aparat de captura.
Art. 102. - Vasul care a violat un blocus este supus capturei oricare ar fi pavilionul sau, impreuna cu toate marfurile aflate la bord, oricare ar fi nationalitatea proprietarilor vasului si marfurilor, si instantele de prize maritime vor valida aceste capturi afara numai daca fiecare interesat in parte nu va putea dovedi ca in momentul incarcarei marfurilor sau a plecarei vasului nu putea cunoaste intentiunea echipagiului de a viola blocusul.
Lucrurile apartinand celor ce vor putea face aceasta dovada, daca alte cauze nu se vor opune la aceasta vor fi restituite celor in drept, cari insa nu vor fi primiti sa formuleze cereri de despagubiri conform art. 31.

CAPITOLUL X
Despre distantarea prizelor

Art. 103. - In cazul cand va fi cu desavarsire imposibil agentului captor sa se conformeze dispozitiunilor art. 27, el va putea distruge priza potrivit regulelor statornicite mai jos.
Art. 104. - Cand se va fi capturat incarcatura sau o parte a incarcaturei, agentul captor o va putea distruge si, dupa ce va fi obtinut dela capitanul vasului de comert copie depe toate actele referitoare la priza, liberate in modul aratat la art. 30, va face cuvenita mentiune despre captura si despre distrugere in jurnalul de bord al acelui vas de comert.
Art. 105. - Cand lucrul capturat este insusi vasul, agentul captor va putea distruge priza numai dupa ce va fi pus in siguranta toate hartiile de bord ale vasului si va fi transbordat sau debarcat toate persoanele aflatoare pe vas impreuna cu obiectele si efectele lor, si cu proviziunile necesare intretinerii lor. Daca vasul transporta expeditiuni postale, captorul va debarca neaparat acea corespondenta si o va remite autoritatilor in drept spre expediere la destinatiune, si daca imprejurarile o vor permite, va debarca si marfurile neutre aflatoare pe vas.
Art. 106. - Cand captura are de obiect numai anumite parti din vas sau anumite parti din vas si din incarcatura, agentul captor poate distruge priza numai in cazul cand valoarea pe care o au in momentul capturei toate partile capturate intrece simtitor valoarea totalitatei partilor necapturate.
Art. 107. - In toate cazurile de distrugere voita sau intimplatoare ori de parasire a unei prize, agentul captor este indatorat sa raporteze faptul in modul cel mai amanuntit, alaturand la raportul sau toate documentele referitoare la acea priza.
Art. 108. - Cand pazirea intocmai a acestor reguli va fi peste putinta, agentul captor este obligat sa paraseasca priza, lasand-o libera.

CAPITOLUL XI
Despre persoanele aflate pe vasele capturate

Art. 109. - Daca vasul capturat este un vas inamic, echipagiul sau se va trata dupa cum urmeaza:
1. Capitanul, ofiterii si oamenii echipagiului supusi ai unui Stat inamic sunt facuti prizonieri de rasboi, afara numai daca, conform art. 6 al conventiunei XI dela Haga, ei nu se vor obliga formal in scris sa nu mai indeplineasca in timpul duratei rasboiului nici un serviciu in legatura cu operatiunile rasboiului. In acest caz dansii vor fi lasati liberi si trimisi la urma lor.
2. Capitanul si ofiterii, supusi ai unui Stat neutru, sunt de asemeni lasati liberi daca conform art. 5 al sus zisei conventiuni ei se obliga formal in scris sa nu mai serveasca pe un vas inamic in timpul duratei rasboiului.
3. Oamenii echipagiului supusi au unui Stat neutru sunt lasati liberi conform art. 5 al acelei conventiuni.
Potrivit articolului 8 al aceleiasi conventiuni, dispozitiunile de mai sus nu se aplica echipagiilor aflate pe vasele cari participa la ostilitati.
Art. 110. - Daca vasul capturat este un vas neutru, independent de faptul daca are sau nu caracter inamic, echipagiul sau se va trata dupa cum urmeaza:
Capitanul, ofiterii si membrii echipagiului supusi ai unui Stat inamic, daca fac parte sau urmeaza a face parte din puterea armata a inamicului (armata activa, rezerve, militii si corpurile sau formatiunile asimilate, precum si din clasele ce urmeaza a fi chemate sub drapel) sunt facuti prizonieri de rasboi. Daca dansii nu fac sau nu urmeaza a face parte sub nici un titlu din puterea armata a inamicului, ei vor fi lasati liberi si tratati conform dispozitiunilor din art. 117.
Capitanul, ofiterii si membrii echipagiului supusi ai unui Stat neutru vor fi lasati liberi.
Art. 111. - Prin vase capturate se inteleg toate corpurile plutitoare pe bordul carora s'a savarsit o captura.
Art. 112. - Afara de persoanele inscrise in rolurile de echipagiu, in privinta carora s'a hotarit mai sus, toate persoanele cari sub orice titlu fac parte sau urmeaza a face parte din puterea armata a inamicului, precum si cele vizate de art. 13 al regulamentului anexat conventiunei IV dela Haga, vor fi facute prizonieri de rasboi.
Art. 113. - Persoanele a caror identitate sau nationalitate nu va putea fi stabilita cu siguranta, vor fi predate autoritatilor competente spre cele de cuviinta.
Art. 114. - Personalul religios, medical si de spital depe vasele capturate, precum si ranitii, bolnavii si naufragiatii vor fi tratati conform conventiunei X dela Haga si conventiunei dela Geneva din 6 iulie 1906.
Art. 115. - Persoanele cari potrivit regulelor hotarite mai sus urmeaza a fi lasate libere, vor fi imediat puse in libertate, daca alte cauze nu se vor opune la aceasta.
Art. 116. - Parlamentarii sunt inviolabili si vor fi tratati conform dispozitiunilor articolelor 32-34 ale regulamentului anexat conventiunei IV dela Haga.
Pentru persoanele banuite de spionaj se vor avea in vedere dispozitiunile articolelor 29-31 ale aceluiasi regulament.
Art. 117. - Indivizii cari nu intra in nici una din categoriile prevazute prin precedentele articole vor fi lasati liberi si trimisi la urma lor, chiar daca sunt supusi ai unui Stat inamic. Cand trimiterea lor peste fruntarie nu va putea fi cu putinta se va putea fixa supusilor inamici un oras de resedinta si vor putea fi pusi sub supraveghere. Ei nu vor putea fi internati.
Art. 118. - Beneficiul dispozitiunilor din prezentul capitol, nu se aplica persoanelor dovedite culpabile de frauda, de rebeliune, de asistenta ostila sau de violare de blocus.
Art. 119. - Lucrurile de orice natura gasite in posesiunea persoanelor aflate pe vasele capturate, urmeaza conditiunea acestor persoane.

CAPITOLUL XII
Dispozitiuni finale

Art. 120. - Toate lucrurile necapturate aflate pe vasele supuse capturei vor fi pastrate si restituite interesatilor la cerere. Cele cari sub orice titlu fac parte sau urmeaza a face parte din puterea armata a inamicului, precum si cele vizate de art. 13 al regulamentului anexat conventiunei IV dela Haga, vor fi facute prizonieri de rasboi.
Cand lucrul necapturat este o parte indiviza, se va proceda conform articolului 48 daca partile nu vor conveni sa iasa din indiviziune prin buna intelegere.
Prizele invalidate vor fi puse la dispozitiunea celor in drept, potrivit regulelor stabilite prin articolele 59-65 ale decretului privitor la organizarea si functionarea jurisdictiunei de prize maritime.
Art. 121. - Afara de cazurile de pierdere a prizei prin sinistru maritim, Statul datoreste despagubiri cand nu va putea restitui lucrurile necapturate sau acele a caror captura a fost definitiv invalidata.
Art. 122. - Toate drepturile pe cari persoanele neavand caracter inamic le-ar avea asupra lucrurilor capturate vor fi luate in cercetare si daca se vor gasi intemeiate, instantele de prize maritime vor ordona liberarea lucrului capturat sau vor hotari ca reclamantul are dreptul a fi despagubit cu valoarea acelui lucru, daca lucrul nu se mai gaseste in fiinta si cu valoarea daunelor suferite depe urma capturei, conform dispozitiunilor articolului 31.
Se excepteaza cazurile prevazute in materie de frauda, rebeliune, caracter inamic, contrabanda de rasboi, asistenta ostila, violare de blocus si de art. 47.
Art. 123. - Sub rezerva dispozitiunilor din articolul precedent, orice cerere de despagubire rezultand dintr'o captura se va cerceta exclusiv de instantele de prize maritime cari vor hotari in principiu daca cererea este sau nu intemeiata; hotarirea data va avea pentru instantele ordinare autoritatea lucrului judecat.
Cand instantele de prize maritime vor fi recunoscut ca cererea este intemeiata, reclamantul va avea dreptul sa se adreseze, pentru fixarea quantumului despagubirilor, instantelor comerciale, conform regulelor de competenta din dreptul comun.
Art. 124. - Jurisdictiunea prizelor cerceteaza si rezolva chestiunea proprietatei vasului si a incarcaturei numai din punctul de vedere al validitatei capturei.
Sentinta de validare a prizei este opozabila, in ceeace priveste validitatea capturei, nu numai celor chemati in instanta, dar si celor ce nu au figurat in cauza.
Art. 125. - Nimeni nu va putea, pe temeiul unui drept anterior sau care i-a fost recunoscut in urma capturei, sa revendice dela Stat lucrul a carui captura a fost definitiv validata.
Art. 126. - Drepturile de orice natura pe cari alte persoane, fie ca au figurat sau nu in instanta, le-ar avea impotriva celui fata de care s'a validat o captura, nu sunt prejudecate prin hotarirea instantelor de prize maritime si raman a fi cercetate si stabilite de instantele de drept comun.
Art. 127. - Validarea definitiva a capturei unui vas are de efect si radiarea pavilionului sub care vasul a plutit pana atunci.
Art. 128. - Cand motivele cari au dat loc la savarsirea unei capturi au fost recunoscute ca fiind neintemeiate, instantele de prize maritime vor invalida captura si vor ordona liberarea lucrului capturat. Daca insa in cursul instructiunei sau al judecatei se vor descoperi alte motive cari sa justifice captura fie a acelui lucru, fie a vasului, a incarcaturei sau a partilor lor, instantele vor intra de indata in cercetarea acestor motive si vor hotari pe baza lor fara ca o noua captura sa fie necesara.
Art. 129. - Guvernul are in totdeauna facultatea de a renunta la beneficiul judecatei instantelor de prize maritime restituind lucrul capturat cu sau fara despagubiri sau despagubind prin buna intelegere pe cei interesati, dupa ce acestia vor fi aratat instantei competinte desistarea lor si vor fi cerut inchiderea dosarului.
Art. 130. - Instantele de prize maritime sunt in drept sa ordone din oficiu partilor facerea dovezilor ce vor crede necesare sau complectarea dovezilor aduse.
Cel ce se serveste de acte redactate in limba straina nu le va putea infatisa decit insotite de traducerea lor legalizata in limba romana.
Art. 131. - Pentru determinarea calitatei de inamice, aliate sau neutre a diferitelor State straine, precum si pentru fixarea momentului inceperei rasboiului cu fiecare Stat inamic, instantele de prize maritime vor tine seama de datele ce li se vor comunica de ministerul afacerilor straine.
Art. 132. - Instantele de prize maritime sunt competente sa libereze copie legalizata depe actele incheiate de ele precum si depe actele ce li se vor infatisa de parti in sustinerea drepturilor lor.
Art. 133. - Lucrul capturat si apoi pus in libertate nu poate fi capturat din nou pentru aceleasi motive, daca conditiunile in cari se gasea acel lucru nu s'au schimbat. Orice captura savarsita impotriva acestei dispozitiuni este nula.
Art. 134. - Dispozitiunile legei autorizand luarea de masuri exceptionale nu se aplica in materie de prize maritime.
Art. 135. - Validitatea capturilor savarsite pana in prezent se va cerceta si judeca potrivit regulelor stabilite prin decretul de fata.
Art. 136. - Din punctul de vedere al validarei capturei, jurisdictiunea prizelor nu va tine seama de situatiunile de drept sau de fapt create ulterior capturei.
Art. 137. - Chestiunile privitoare la nationalitatea vasului, la nationalitatea si la caracterul partilor, la transfertul de pavilion si la proprietatea vaselor si a incarcaturilor nu pot fi dovedite si combatute decat cu acte scrise.
Art. 138. - Cand interesatii nu vor stabili in fata jurisdictiunei prizelor legiuirile straine aplicabile in cauza, instantele vor aplica principiile legiunilor romane.
Art. 139. - Statul este reprezentat in fata jurisdictiunei prizelor de ministerul de rasboi.
Art. 140. - Functionarea instantelor de prize maritime nu va inceta decat dupa rezolvarea tuturor afacerilor pendinte.
Art. 141. - In instruirea si judecarea chestiunilor supuse cercetarei lor, instantele de prize maritime vor aplica fata cu Statele cari le-au ratificat sau au aderat la ele in conditiunile prevazute in fiecare din aceste conventiuni anume, si fata de supusii acelor State, conventiunile dela Haga, sanctionate cu inaltul decret regal No. 441 din 1 Fevruarie 1912. De asemeni vor aplica dispozitiunile conventiunilor a caror lucrare n'a fost suspendata prin declararea rasboiului, precum si legile, regulamentele si deciziunile in vigoare si in lipsa altor dispozitiuni se vor intemeia pe regulile generale admise ale dreptului international si pe principiile de drept si de echitate, intrucat aceste legi, regulamente, decizii si principii nu vor fi contrarii textului de fata.
Art. II. si cel din urma - Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul rasboiului este insarcinat cu executarea decretului de fata.
Dat in Iasi, la 30 Decemvrie 1917.